Noile descoperiri sugerează importanţa supravegherii medicale susţinute a pacienţilor pediatrici după Covid-19.
Primul studiu a fost realizat în cadrul iniţiativei RECOVER (Researching Covid to Enhance Recovery), un proiect finanţat de National Institutes of Health (NIH), din Statele Unite, la care au participat peste 20 de instituţii medicale. Cercetările au fost coordonate de oameni de ştiinţă de la Perelman School of Medicine a Universităţii din Pennsylvania, iar instituţiile implicate au centralizat date din dosarele electronice de sănătate chiar de la începutul pandemiei.
Rezultatele acestor cercetări arată că boala Covid-19 de lungă durată poate duce la un risc crescut de apariţie a unor probleme grave de sănătate în rândul copiilor şi adolescenţilor, inclusiv afecţiuni ale rinichilor, sistemului digestiv şi cardiovascular. „Deşi atenţia publicului s-a concentrat în mare parte pe faza acută a Covid-19, concluziile noastre arată că şi copiii se confruntă cu riscuri semnificative pe termen lung, pe care medicii trebuie să le monitorizeze", a declarat Yong Chen, profesor în cadrul Departamentului de Biostatistică şi Epidemiologie de la Perelman.
Tinerii pacienţi testaţi pozitiv cu SARS-CoV-2 au avut un risc cu 17% mai mare de a dezvolta boală cronică de rinichi în stadiul 2 sau superior (leziuni renale uşoare, dar cu funcţie încă menţinută) şi un risc cu 35% mai mare de boală cronică de rinichi în stadiul 3 sau superior (deteriorări ale funcţiei renale, de la moderate la severe), la 1-24 de luni după infecţie. Publicat în revista JAMA Network Open, studiul a inclus dosarele electronice a peste 1,9 milioane de persoane cu vârsta sub 21 de ani.
Cercetătorii au comparat rezultatele renale în faza post-acută ale persoanelor cu teste pozitive SARS-CoV-2 şi celor cu teste negative şi fără o infecţie documentată în perioada 2020-2023. Pacienţii cu boală renală cronică preexistentă şi test pozitiv au avut un risc cu 15% mai mare de a dezvolta evenimente adverse renale suplimentare, inclusiv o scădere majoră a ratei de filtrare glomerulară, sau au necesitat dializă sau transplant renal.
Copiii şi adolescenţii care au avut o afectare renală documentată în faza acută a infecţiei au prezentat un risc cu 29% mai mare de complicaţii renale între 3 şi 6 luni după infecţie, comparativ cu cei fără leziuni acute renale. Al doilea studiu, publicat în aceeaşi revistă medicală, a examinat probleme gastrointestinale precum dureri abdominale, diaree şi sindrom de intestin iritabil în rândul a 1,57 milioane de copii şi adolescenţi.
Pacienţii testaţi pozitiv cu SARS-CoV-2 au avut un risc cu 25% mai mare de a dezvolta cel puţin un simptom sau tulburare gastrointestinală în faza post-acută şi un risc cu 28% mai mare în faza „cronică" (6-24 luni după test). Potrivit rezultatelor unui al treilea studiu, infecţia cu SARS-CoV-2 este asociată cu un risc crescut de apariţie a cel puţin unei afecţiuni cardiovasculare - precum aritmie, inflamaţii ale inimii, dureri toracice, palpitaţii sau hipertensiune arterială - comparativ cu pacienţii cu teste negative şi fără istoric de Covid-19.
Aceste riscuri au fost crescute indiferent dacă pacientul avea sau nu un defect cardiac congenital (CHD). Deşi copiii cu CHD se confruntau cu o probabilitate generală mai mare de apariţie a complicaţiilor, creşterea relativă a riscului de afecţiuni cardiovasculare legate de Covid-19 a fost constantă (63%) în ambele grupuri. Însă la copiii fără CHD, riscul de inflamaţie cardiacă în faza post-acută a fost aproape triplu în cazul celor infectaţi. Studiul a inclus peste 1,2 milioane de pacienţi pediatrici, iar rezultatele au fost publicate în revista Nature Communications. „Per ansamblu, aceste descoperiri subliniază nevoia ca medicii să monitorizeze pacienţii pediatrici pentru semnele şi simptomele de Covid de lungă durată şi să fie pregătiţi să le trateze", a concluzionat prof. Chen.
