Atacul a fost unul dintre cele mai sângeroase din ultimele şase săptămâni în care raidurile aeriene ale SUA s-au intensificat împotriva grupării Houthi - o grupare aliniată Iranului care controlează nordul Yemenului şi care a atacat nave în Marea Roşie ca gest de solidaritate cu palestinienii.
Armata americană nu a răspuns imediat la un e-mail al Reuters în care se solicita un comentariu cu privire la atac. Armata a declarat că nu va furniza informaţii detaliate despre ţintele atacurilor aeriene din motive de securitate operaţională.
Televiziunea Al-Masirah, controlată de Houthi, a difuzat imagini cu urmările atacului din Saada, pe o rută folosită de imigranţii africani pentru a traversa Yemenul sărac şi devastat de conflicte, în încercarea lor de a ajunge în Arabia Saudită.
Imaginile arătau cadavre acoperite de praf, în mijlocul dărâmăturilor stropite de sânge. Echipele de salvare transportau un bărbat care se mişca uşor pe o targă. Un supravieţuitor striga „Mama mea” în amharică, limba principală a Etiopiei.
Alţi supravieţuitori intervievaţi de televiziunea yemenită în spital au descris cum au fost treziţi de explozia din zori. „Am fost aruncat în aer şi am căzut la pământ”, a spus unul dintre ei.
Administraţia americană a comis o „crimă brutală” bombardând centrul de detenţie din Saada, unde se aflau peste 100 de migranţi africani fără documente, a declarat purtătorul de cuvânt al Houthi, Mohammed Abdulsalam, pe X.
Gruparea a promis că va continua atacurile asupra navelor din Marea Roşie, într-o declaraţie a purtătorului său de cuvânt militar, Yahya Saree.
Reuters a putut verifica locaţia şi momentul înregistrării videoclipului cu urmările atacului prin intermediul unor repere vizibile, cum ar fi o clădire asemănătoare unui depozit cu acoperişul din tablă ondulată distrus; imaginile din satelit ale aceleiaşi locaţii din ziua precedentă arătau acoperişul intact. Locaţia corespundea cu cea a unui centru pentru imigranţi care fusese lovit şi în timpul unui atac aerian anterior condus de Arabia Saudită în 2022.
Cel mai devastator atac american asupra Yemenului de până acum a avut loc luna aceasta, când un terminal de combustibil de la Marea Roşie a fost lovit, ucigând cel puţin 74 de persoane.
Apărătorii drepturilor omului şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la uciderea civililor. Trei senatori democraţi i-au scris joi şefului Pentagonului, Pete Hegseth, cerând explicaţii pentru pierderea de vieţi omeneşti.
„Atacurile reprezintă un risc tot mai mare pentru populaţia civilă din Yemen”, a declarat luni purtătorul de cuvânt al ONU, Stephane Dujarric. „Continuăm să solicităm tuturor părţilor să îşi respecte obligaţiile care le revin în temeiul dreptului internaţional umanitar, inclusiv protecţia civililor”, a adăugat Dujarric.
Yemenul se află de un deceniu în război civil între houthi şi un guvern care controlează sudul ţării, susţinut de statele arabe, deşi luptele s-au mai calmat în ultimii doi ani, în urma unui armistiţiu între houthi şi Arabia Saudită.
Sute de mii de oameni care încearcă să scape de sărăcie călătoresc în fiecare an prin Cornul Africii şi pe Marea Roşie pentru a traversa Yemenul pe jos până la graniţa cu Arabia Saudită, potrivit oficialilor agenţiilor de ajutor umanitar.
Peste 500 de persoane s-au înecat anul trecut în timp ce încercau să traverseze Marea Roşie pentru a ajunge în Yemen, potrivit Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie, o agenţie a Naţiunilor Unite.
Graniţa dintre Yemen şi Arabia Saudită, care se întinde de la vest la est, traversând o câmpie umedă de coastă, munţi accidentaţi acoperiţi de tufişuri şi dune deşertice înalte, a fost o linie de front activă în război timp de ani de zile şi a rămas periculoasă chiar şi după ce armistiţiul a oprit luptele majore.
Human Rights Watch a raportat în 2023 că grănicerii sauditi au folosit arme explozive şi focuri de armă pentru a ucide sute de imigranţi etiopieni, inclusiv femei şi copii, care încercau să treacă graniţa. Un oficial saudit a respins acest raport.
Arabia Saudită, cel mai mare exportator de petrol din lume, încearcă de ani de zile să reducă numărul imigranţilor fără documente care intră şi lucrează acolo, adesea ocupând locuri de muncă prost plătite. Studii ale ONU arată că în ţară se află aproximativ 750.000 de etiopieni.
