Raportul scoate în evidență faptul că actuala organizare a sistemului nu oferă protecția adecvată a populației, în special în zonele dens populate, și că multe dintre adăposturile de protecție civilă sunt în stare de nefuncționare. În contextul unui climat geopolitic tensionat, auditul se constituie într-o evaluare a capacității României de a proteja populația în cazul unui conflict militar.
Deficiențe în infrastructura de protecție civilă
Una dintre principalele constatări ale raportului este că, în ciuda faptului că protecția civilă reprezintă un element esențial al securității naționale, măsurile de adăpostire a populației în caz de conflict armat nu au fost un obiectiv prioritar în strategia de securitate națională. De asemenea, reglementările și infrastructura de adăpostire sunt depășite, multe dintre adăposturile de protecție civilă fiind construite înainte de 1990 și nefiind adaptate nevoilor actuale.
Din cele 5072 de adăposturi de protecție civilă existente, aproximativ 50% (2543) sunt considerate neoperaționale. Acest lucru înseamnă că jumătate din infrastructura existentă nu este pregătită să răspundă unui eventual atac aerian. În plus, majoritatea autorităților publice locale nu au o evidență clară a spațiilor de adăpostire, ceea ce face imposibilă o reacție rapidă și coordonată în caz de urgență.
Capacitatea redusă de adăpostire a populației
Conform raportului Curții de Conturi, consultat de puterea.ro, actuala capacitate de adăpostire în cazul unui atac aerian acoperă doar 3,21% din populația României (aproximativ 611.922 persoane) în adăposturi special construite. Dacă se iau în considerare și alte spații care ar putea fi folosite drept adăposturi, precum metroul, parcările sau tunelurile, procentul crește la 5,19% (989.507 persoane). Totuși, acest lucru reprezintă o capacitate mult prea mică în raport cu numărul total al populației rezidente, de peste 19 milioane de persoane.
Recomandările Curții de Conturi
În urma auditului, Curtea de Conturi a emis mai multe recomandări pentru îmbunătățirea sistemului de adăpostire în cazul unui conflict armat. Printre acestea se numără elaborarea unei Concepții naționale a adăpostirii populației în situație de conflict armat, crearea unui grup de lucru pentru analiza fondului de adăpostire existent și stabilirea criteriilor de selecție pentru reabilitarea adăposturilor, precum și organizarea unei evidențe centralizate a acestora.
De asemenea, autoritățile sunt încurajate să actualizeze reglementările privind adăposturile de protecție civilă și să se asigure că toate autoritățile publice locale și instituțiile responsabile de administrarea acestora îndeplinesc condițiile necesare protejării populației.
Provocările și necesitățile de viitor
Curtea de Conturi atrage atenția asupra importanței unei pregătiri adecvate pe timp de pace pentru a asigura protecția populației în situație de conflict armat. În contextul actual, marcat de incertitudini geopolitice și riscuri de securitate, este esențial ca autoritățile să aloce resursele necesare pentru modernizarea adăposturilor și îmbunătățirea infrastructurii de protecție civilă.
Reproiectarea sistemului național de adăpostire nu este doar o necesitate de securitate națională, dar și o obligație morală față de cetățeni. Capacitatea de a proteja populația în fața unui atac aerian sau a altor amenințări majore este un element crucial al stabilității și rezilienței naționale, se arată în raport.
