Mesajul său se dorește a fi un semnal de alarmă față de o problemă care s-a amplificat la nivel național: criza acută de muncitori calificați români, dispuși să activeze în domenii tehnice sau în condiții solicitante.
Cosmin deține o fabrică de ambalaje în Focșani și a vorbit sincer despre realitatea tot mai frecvent întâlnită în sectorul industrial românesc: recrutarea muncitorilor asiatici pentru meserii specializate, pe care românii refuză tot mai mult să le facă.
Conform spuselor sale, salariile oferite acestor muncitori pot ajunge până la 2000 de euro, însă această situație nu reflectă generozitatea angajatorilor, ci mai degrabă lipsa de personal local dispus și capabil să îndeplinească aceste sarcini.
„Nimeni n-ar fi vrut să aducă străini și să le dea cel puțin 4000 de lei bani în mână, dacă ar fi putut să angajeze un român. Da, sunt și indieni care câștigă mult mai mult de 4000 de lei pe lună, câștigă 10.000 - 12.000 de lei pe lună, dar pentru muncile pe care românii n-au mai vrut să le facă. Că nici neamțul nu le-a dat românilor acum 30 de ani mai mult decât îi dădea altui neamț, când am plecat și am emigrat acolo. Să fie clar, sri lankezii și nepalezii sunt plătiți pentru munca pe care românii nu mai vor să o facă, indiferent de valoare”, a declarat antreprenorul.
Afirmațiile sale sunt făcute în contextul unei crize severe de forță de muncă cu care se confruntă România, în special în sectoarele tehnice și fizice. În anul 2023, peste 100.000 de muncitori din afara țării au primit autorizații de muncă pentru a lucra pe teritoriul românesc, iar pentru anul 2024, Guvernul a aprobat aceeași cotă – alte 100.000 de muncitori din afara Uniunii Europene, în majoritate proveniți din țări asiatice precum Nepal, India, Bangladesh, Sri Lanka sau Vietnam. Acești muncitori ocupă locurile vacante lăsate libere de românii care au plecat în străinătate sau s-au retras din piața muncii.
„Ultima școală de strungărie s-a închis cu mult timp în urmă. Acum nu mai găsești un strungar care să aibă sub 60 de ani. Normal că acum un strungar indian câștigă în România niște bani care unora li se par foarte mulți. Cei care se revoltă atât că străinii câștigă mulți bani nu știu să facă munca respectivă”, mai spune antreprenorul, care precizează de asemenea că lipsa calificărilor în rândul populației tinere și dezinteresul față de meserii au dus la această realitate. Antreprenorul mai precizează că, dincolo de salarii, muncitorii străini primesc ceea ce se oferă în mod standard în majoritatea contractelor de muncă din România - bonuri de masă și cazare. „Legat de masa caldă care li se oferă, de fapt li se dau bonuri de masă, iar legat de apartamentele puse la dispoziție, e adevărat că li se dau niște spații unde să poată trăi și ei. Tu ca român ai vrea să dormi aici? Îți asigur o cameră. Am nevoie de mecanici calificați pentru mașini de sudat și confecționat pungi, am nevoie de reglori, care nu doar să știe să o repare, ci să o regleze, să o sudeze bine. Pentru asta au venit din afară. Au experiență în domeniu, nu am fost nevoit să cheltuiesc bani ca să-i formez”, explică antreprenorul, citat de Stiri Diaspora.
Tot mai mulți antreprenori din România se lovesc de aceeași problemă - lipsa personalului calificat autohton. De aceea, soluția apelării la forță de muncă din afara UE nu este o alegere de confort, ci o necesitate. România a devenit vestul prosper al muncitorilor asiatici. „Încă o dată, repet, nu e doar la mine, așa e peste tot. Nu sunt condiții diferite față de ceea ce au avut românii atunci când au emigrat în Italia, Spania, Anglia sau Germania. Sunt aceleași condiții de care am beneficiat și noi acolo. Astăzi, 20 de ani mai târziu, am devenit noi pentru asiatici vestul lor, cum și noi am avut vestul nostru. Data viitoare, înainte să comentați, vă rog să vă documentați. Niciodată, nici un patron român, nici un antreprenor român nu va aduce un muncitor din afară decât în cazul în care în România nu găsește acea persoană”.
În paralel, peste 3,5 milioane de români trăiesc și muncesc în străinătate, conform celor mai recente date ale Ministerului Afacerilor Externe. Cei mai mulți lucrează în Italia, Spania, Germania, Marea Britanie sau Franța, în domenii similare cu cele pentru care acum România aduce muncitori din Asia: construcții, agricultură, industrie alimentară, curățenie sau îngrijire. Astfel, România se află într-o poziție paradoxală. Țară care încă exportă masiv forță de muncă calificată, devine în același timp un importator tot mai mare de muncitori asiatici.
