Cu doar trei luni în urmă, acelaşi grup de economişti, care analizează aproape 50 de economii, prognoza o creştere globală puternică şi stabilă. Însă demersul lui Trump de a reconfigura comerţul mondial prin impunerea de tarife asupra tuturor importurilor americane a provocat şocuri pe pieţele financiare, ştergând trilioane de dolari din valoarea bursieră şi afectând încrederea investitorilor în activele americane, inclusiv în dolar, arată studiu, citat de news.ro.
Deşi Trump a suspendat pentru câteva luni cele mai grele tarife impuse aproape tuturor partenerilor comerciali, o taxă de 10% rămâne în vigoare, alături de un tarif de 145% asupra Chinei, principalul partener comercial al SUA.
”Este greu pentru companii să planifice măcar pentru iulie, necum pentru anul viitor sau pe cinci ani”, a spus James Rossiter, şeful strategiei macro globale la TD Securities.
Într-un consens rar, niciunul dintre cei peste 300 de economişti intervievaţi între 1 şi 28 aprilie nu a considerat că tarifele au avut un impact pozitiv asupra mediului de afaceri. 92% au declarat că efectul a fost ”negativ”, iar 8% ”neutru”, în special din India şi alte economii emergente.
Trei sferturi dintre economişti au redus prognoza de creştere globală pentru 2025, coborând media la 2,7%, de la 3,0% în sondajul din ianuarie. Fondul Monetar Internaţional estimează o creştere uşor mai mare, de 2,8%.
Previziunile individuale pentru 28 din cele 48 de economii analizate au fost revizuite în scădere. Creşterile estimate pentru China şi Rusia au rămas la 4,5%, respectiv 1,7%, depăşind astfel SUA. În schimb, prognozele pentru Mexic şi Canada au fost reduse semnificativ, la 0,2% şi 1,2%.
Pentru 2026, perspectivele rămân similare, indicând un trend descendent persistent de la impunerea tarifelor de către Trump.
Întrebaţi despre riscul unei recesiuni globale în 2025, 60% dintre economişti (101 din 167) au afirmat că este ”ridicat” sau ”foarte ridicat”, în timp ce 66 au spus că este ”scăzut”, inclusiv patru care l-au considerat ”foarte scăzut”.
”Este foarte greu să fim optimişti privind creşterea economică”, a declarat Timothy Graf, şeful strategiei macro pentru Europa, Orientul Mijlociu şi Africa la State Street.
Graf a adăugat că eliminarea tarifelor acum nu ar şterge pagubele făcute în percepţia asupra fiabilităţii SUA ca partener în acorduri bilaterale şi multilaterale comerciale şi de apărare comună.
În plus, eforturile băncilor centrale din ultimii ani de a combate inflaţia ridicând rapid dobânzile ar putea fi zădărnicite de tarifele care alimentează din nou presiuni inflaţioniste.
”Tăierea relaţiilor comerciale cu cel mai mare partener va genera o volatilitate uriaşă a preţurilor şi va afecta negativ veniturile reale şi cererea. Riscul de intrare într-un scenariu de stagflaţie este acum mai ridicat”, a spus Graf.
Stagflaţia presupune o perioadă prelungită de stagnare economică, inflaţie ridicată şi creştere a şomajului.
De asemenea, mai mult de 65% dintre cele 29 de bănci centrale majore intervievate nu sunt aşteptate să îşi atingă ţintele de inflaţie în acest an, deşi numărul se reduce uşor pentru 2026.
