Materialul jurnaliștilor americani, realizat în satul Saschiz, are un titlu sugestiv: "„Am avut locuri de muncă”: România rurală se orientează către credință și naționalism înaintea reluării alegerilor prezidențiale".
„Într-un sat pitoresc din centrul României, Zoica Roth, în vârstă de 83 de ani, deplânge lipsa oportunităților pentru tineri și spune că nu este convinsă că viitoarele alegeri prezidențiale pot ajuta la stoparea părăsirii mediului rural.
„Am două fete și doi băieți. Îi văd o singură dată vara și o dată de Crăciun, pentru că toți sunt plecați”, a declarat ea, pentru Associated Press în curtea fermei sale din Saschiz, în județul Mureș. „Singura soluție pentru ei a fost să plece... Îmi este dor de ei.”
„La alegerile de anul trecut, favoritul suveraniștilor, Călin Georgescu, care este acum anchetat și i s-a interzis să participe la reluarea alegerilor, a obținut un sprijin puternic în rândul comunităților rurale, precum și 43% din voturi în numeroasa diasporă a României, apelurile sale la patriotism și accentul pus pe credință având o puternică rezonanță”, spun ziariștii de peste ocean.
Aceștia au analizat reorientarea electoratului către naționalism și ce anume i-a determinat spre o astfel de alegere: „Propunerile politice ale lui Georgescu au inclus sprijinirea fermierilor locali, reducerea dependenței de importuri și creșterea producției interne de energie și alimente. „A fost un candidat bun”, a spus Roth, adăugând că decizia unei instanțe superioare de a anula alegerile din 6 decembrie a fost „destul de greșită”.
Exodul din mediul rural
O țară comunistă până în 1989, dezvoltarea în România rurală a rămas în urma celei a orașelor. Într-o țară cu aproximativ 19 milioane de locuitori, aproximativ 45% dintre români locuiesc la țară, care adesea duce lipsă de locuri de muncă și infrastructură de bază.
După aderarea la UE în 2007, milioane de români - inclusiv familia lui Roth - s-au mutat în străinătate în căutarea unor oportunități mai bune, distrugând nenumărate familii. La fel ca mulți români din generațiile mai în vârstă, Roth își amintește acum cu drag viața în timpul comunismului.
„Era bine pe atunci, aveam locuri de muncă, aveam locuri de muncă”, a spus Roth. „Acum am pensia, dar tinerii nu au locuri de muncă, nu au unde să lucreze. Pleacă cu bagajele în spate... în țări străine.”
Jurnaliștii americani au vorbit cu mai mulți oameni din satul respectiv, pentru a lua pulsul unei societăți în derivă:
„Monica Rosalea, în vârstă de 41 de ani, lucrează pământul acasă, în Saschiz, pentru a se descurca, și lucrează periodic în Germania.
„E greu pentru că nu există de lucru... toți plecăm în străinătate”, a spus ea. „Avem copii, cum ar trebui să-i creștem? Suntem obligați să-i lăsăm acasă. Puținii bani pe care îi aduci din străinătate, îi cheltuiești pe toți aici... totul este atât de scump.”
Rosalea a votat pentru Georgescu anul trecut. „Nu l-am ales doar eu... toată lumea a votat pentru el. Dar apoi uite ce s-a întâmplat”, a spus ea.
În 2023, rata ocupării forței de muncă în zonele rurale ale României a fost cea mai scăzută din UE, cu doar 61% dintre persoanele în vârstă de muncă care aveau un loc de muncă, potrivit agenției de statistică a UE, Eurostat. În ultimul deceniu, șomajul în rândul tinerilor a scăzut în cea mai mare parte a UE, dar a crescut și în zonele rurale ale României.
Pentru Alexandra Todea, în vârstă de 23 de ani, care lucrează ca administrator logistic la o fabrică locală de conserve din Saschiz, mesajele lui Georgescu au rezonat pentru că a văzut „potențialul zonelor rurale”, care le oferea oamenilor speranța că lucrurile s-ar putea îmbunătăți.
„Dacă statul român ne-ar sprijini mai mult pe noi, tinerii... atunci nu ar mai fi nevoie să plecăm și să mergem în altă țară ca să facem ceva cu noi înșine”, a spus ea. „Avem potențial, doar că nimeni nu investește.”
Ca mulți români pentru care mesajele lui Georgescu au rezonat, Todea pune la îndoială legitimitatea anulării alegerilor și se simte jefuită de votul ei anterior. „Din păcate, mi-a fost luat acest drept”, a adăugat ea.
Colega ei, Aliz Alamorean, în vârstă de 23 de ani, a mers împotriva curentului, întorcându-se în România anul acesta, după ce a locuit în Spania de la vârsta de cinci ani. „Nu m-am simțit ca o străină, dar nici nu m-am simțit ca acasă”, a spus ea, adăugând că l-ar vota pe Georgescu dacă i s-ar permite să candideze din nou.
„Aceiași oameni trebuie să câștige întotdeauna, iar când au văzut că cel «greșit» câștigă - au anulat alegerile”, a spus ea, menționând economia drept principala sa preocupare. „Dacă văd că nu funcționează, îmi fac bagajele și mă întorc”, a adăugat ea.
Sprijinul pentru naționalism crește
Viața în România rurală este adesea modelată de tradiții, credință și legături comunitare, dar provocările sunt evidente. Lipsa oportunităților, școlile subdezvoltate și accesul limitat la asistență medicală pot adânci sentimentul de abandon din partea clasei politice.
La o săptămână după primul tur al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie, Alamorean a votat pentru partidul naționalist Alianța pentru Unitatea Românilor (AUR) în alegerile parlamentare. AUR proclamă că susține „familia, națiunea, credința și libertatea” și și-a dublat sprijinul.
Liderul partidului, George Simion, a ocupat locul patru în cursa de anul trecut și ulterior l-a susținut pe Georgescu, fiind considerat pe scară largă succesorul său în scrutinul viitor. Media sondajelor sugerează că va intra în al doilea tur de scrutin din 18 mai.
În zonele rurale, mulți români încă lucrează pământul, îngrijindu-și culturile și animalele. Dar în comunitățile rurale, unde 90% din gospodării se bazează pe lemne de foc pentru încălzirea locuințelor, nu toată lumea își va exercita dreptul de vot.
„Am doar trei ani de școală”, a spus păstorul Attila Agostun, în vârstă de 46 de ani, care nu a votat niciodată, în timp ce își supraveghea turma care păștea pășunile verzi din apropierea satului Cund. „Toată viața mea am fost alături de animale... acolo am crescut.”
Riscul de sărăcie sau excluziune socială în comunitățile rurale din România este de 45%, cu 26 de puncte procentuale mai mare decât în orașe, potrivit Eurostat.
Credința oferă speranță comunităților rurale
Credința joacă un rol central în comunitățile rurale, unde Biserica Ortodoxă are o prezență puternică, oferind speranță.
În satul îndepărtat Florești, într-o zi luminoasă de primăvară, cântecul păsărilor umple curtea Lilianei Coșurean, în vârstă de 54 de ani, în timp ce își așază o tartă de brânză locală și dulceață de casă. Ea spune că trăiește fericită printre păduri și dealuri line, pe care le numește „un mic colț de paradis”, unde turismul a adus unele schimbări pozitive.
Recunoaște însă că recentele tulburări politice au divizat oamenii. „Se pare că există o anumită tensiune în aer și sper că se va calma pentru binele tinerilor”, a spus ea. „Sper sincer că lucrurile vor rămâne pașnice și nu se vor destrama.”
Nu a vrut să spună pentru cine a votat în cursa precedentă. L-a descris pe Georgescu ca fiind „un om cu o inimă bună și frică de Dumnezeu” și crede că a inspirat încredere pentru că a vorbit deschis despre credință.
„Acesta ar putea fi lucrul care ne-ar putea uni”, a spus ea. „Credința poate muta munții din loc... o persoană care are credință poate face orice”, conchide articolul Associated Press.
