În videoclipul devenit viral după cutremur, femeia avertiza asupra riscurilor serioase cu care se confruntă capitala economică a Turciei, situată pe falia seismică Anatolia de Nord – una dintre cele mai active din lume. Mesajul său sublinia lipsa pregătirii infrastructurale și sociale a orașului pentru un astfel de dezastru.
Avertismentul: între intuiție și realitate științifică
Postarea video a fost publicată cu șase zile înainte de cutremur și se baza pe informații din rapoartele seismologilor, care estimează că un seism devastator ar putea lovi regiunea înainte de anul 2030. Femeia atrăgea atenția asupra faptului că, în ciuda acestor prognoze, măsurile de prevenție sunt insuficiente, iar numeroase clădiri sunt vulnerabile.
Potrivit estimărilor oficiale, aproximativ 600.000 de locuințe ar putea fi distruse în cazul unui cutremur major. În prezent, se desfășoară lucrări de consolidare a infrastructurii esențiale, însă acestea nu acoperă toate zonele vulnerabile. Femeia a menționat că aproximativ 1 din 5 clădiri din Istanbul ar avea probleme structurale grave.
Un mesaj despre sustenabilitate și urbanizare
Postarea mergea dincolo de avertizarea privind pericolul seismului și aborda o temă mai amplă: legătura dintre sustenabilitate și siguranța urbană. „Sustenabilitatea înseamnă mai mult decât grija pentru mediu – înseamnă construirea unor orașe capabile să protejeze viețile oamenilor în situații de criză”, sublinia autoarea clipului.
Ea a mai adăugat că urbanizarea accelerată, combinată cu infrastructura veche și inegalitățile economice, face ca locuitorii cu venituri mici să fie cei mai expuși în fața unor dezastre naturale. Într-un moment de reflecție, femeia concluziona că planificarea urbană este, de fapt, un act de responsabilitate față de viitor.
Reacții după cutremur
După producerea seismului, mesajul femeii a fost redescoperit și distribuit masiv, mulți internauți considerând că postarea sa a fost o „prevestire” ignorată. Alții subliniază însă că avertismentele venite din partea experților nu lipsesc – problema reală fiind lipsa implementării eficiente a măsurilor de protecție și pregătire.
Cutremurul din 23 aprilie servește drept un nou semnal de alarmă pentru autorități, dar și pentru cetățeni, privind nevoia acută de acțiuni concrete în fața pericolelor geologice.
