Predicția este cunoscută sub numele de „Profeţia Papilor” sau „profeţia Sfântului Malachia”, fiind atribuită unui episcop irlandez din secolul al XII-lea. Acesta, după o călătorie la Roma, ar fi avut o viziune a listei papilor până la întoarcerea Sfântului Petru, cu alte cuvinte, până la sfârşitul timpurilor, relatează Le Figaro, citat de news.ro.
Or, conform numărului de pontifi de pe listă, ultimul ar fi fost chiar Papa Francisc.
Profeția atribuită lui Malachia a fost pomenită și consemnată abia patru secole mai târziu și a început să circule în cercurile bisericești.
„Profeţia” începe în 1143, anul în care episcopul irlandez l-a întâlnit pe Papa Celestin al II-lea și urmează o listă de 111 papi, până la întoarcerea Sfântului Petru. Ultimul ar fi Papa Francisc, căruia i se atribuie sintagma „de gloria olivae” (glorie măslinului).
După moartea acestuia, „în persecuţia finală a Sfintei Biserici Romane, scaunul va fi ocupat de Petru Romanul, care va paşte oile prin multe necazuri, după care cetatea celor şapte coline va fi distrusă, iar temutul Judecător va judeca poporul”.
Credibilitatea acordată acestei profeţii provine din faptul că mai multe descrieri conţin coincidenţe remarcabile cu caracteristicile domniilor anumitor papi.
După cum sublinia scriitorul Pierre Roudil într-o emisiune din 1999 - el a scris şi o carte pe această temă - „începând cu Pius al VI-lea (care a murit în 1799, n.r.), precizia este cu totul excepţională”.
De exemplu, papa Pius al VII-lea este menţionat prin expresia „Aquila rapax” (sau „vultur răpitor”), o sintagmă care poate fi legată de relaţia conflictuală dintre pontif şi Napoleon Bonaparte.
În mod similar, motto-ul legat de Inocenţiu al XII-lea, papă care a murit în 1700, se traduce prin „greblă la uşă”. Or, stema familiei Pignatelli, din care provenea papa, includea o greblă.
O altă coincidenţă este că Pius al VI-lea este denumit „Peregrinus apostolicus” sau „călător apostolic”. Or, el a călătorit mult prin Europa până când a fost deportat la Valencia de către Directorat.
Cu toate acestea, fiecare sintagmă atribuită unui papă este deschisă unei game largi de interpretări, pe care exegeţii se străduiesc să le împace cu realitatea.
