Această inițiativă, gestionată prin intermediul companiei de stat Hidroelectrica, promite să genereze energie verde pentru România. Totuși, procesul de reactivare a proiectului a întâmpinat numeroase dificultăți, iar decizia recentă a stârnit controverse.
Pe 3 aprilie 2025, Guvernul României a adoptat o hotărâre esențială: a fost aprobată excluderea din fondul forestier a 37 de hectare de pădure, dintre care 30 vor fi efectiv defrișate, pentru a permite finalizarea lucrărilor. Acestea includ construcția lacului de acumulare, aducțiunile și alte componente tehnice ale sistemului hidroenergetic.
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a discutat despre reluarea lucrărilor la un proiect care a fost stagnat timp de zeci de ani din cauza birocrației, a proceselor legale inițiate de organizații ecologiste și a indiferenței autorităților anterioare. Conform declarațiilor sale, această redeschidere a lucrărilor este o realizare considerată inițial imposibilă.
Burduja a explicat că finalizarea barajului de la Răstolița a fost posibilă datorită unei colaborări strânse între Ministerul Energiei și Ministerul Mediului. El a evidențiat contribuția lui Mircea Fechet, ministrul Mediului, care a abordat proiectul cu o dedicare deosebită, chiar și prin afișarea în birou a unui calendar cu pașii necesari pentru finalizare.
Ministrul a menționat că barajul nou construit va genera anual 120 de Gigawați-oră de energie electrică, având un rol semnificativ în asigurarea independenței energetice a României și în promovarea tranziției către surse de energie regenerabilă. Cu toate acestea, datele oficiale din cadrul acordului de mediu indică un potențial de producție de doar 58,14 GWh pe an, ceea ce este de două ori mai puțin decât estimarea făcută de ministru.
„Am promis că vom debloca hidrocentralele începute acum zeci de ani și lăsate în paragină, după blocaje cronice generate de birocrație, procesele inițiate de câteva organizații de mediu și nepăsare. Am promis și asta facem. Astăzi, Guvernul României a adoptat ultima Hotărâre de Guvern necesară pentru Amenajarea Hidroenergetică Răstolița, inițiată de Mircea Fechet, ministrul mediului, pentru scoaterea din fondul forestier a suprafețelor de teren necesare pentru finalizarea lucrărilor.
A fost o muncă enormă de echipă între ministerul energiei și ministerul mediului. Îi datorez mulțumiri speciale ministrului Mircea Fechet, un om drag și plin de energie, care și-a pus pe perete, în biroul de ministru, graficul zecilor de pași care rămâneau de făcut pentru acest proiect. Lucrăm la Răstolița de peste un an și jumătate, iar pentru noi ziua de astăzi este aproape un miracol. Nimeni nu mai credea că lucrările se vor putea relua vreodată”, a anunțat Sebastian Burduja, ministrul Energiei.
ONG-urile de mediu contestă reluarea activităților de construcție
În timp ce oficialii guvernamentali laudă reinvestirea în proiect, grupurile ecologiste Declic și Bankwatch atrag atenția asupra unor aspecte alarmante. Aceste organizații contestă licența de mediu obținută pentru defrișare, argumentând că proiectul amenință biodiversitatea din zonă și afectează o zonă protejată.
Activistii subliniază că, deși barajul este aproape finalizat, acesta a fost lăsat în stadiu de execuție timp de mulți ani fără a avea avizele de mediu necesare. Ei avertizează asupra posibilității ca structura să devină instabilă după finalizare, ceea ce ar putea reprezenta un pericol serios pentru ecosistemele din jur.
De asemenea, Bankwatch subliniază că crearea lacului de acumulare ar putea conduce la dispariția unor habitate de o importanță deosebită la nivel european, în special pentru specii rare de pești, cum ar fi lostrița și scobarul transilvănean. Aceștia precizează că râul Mureș și afluenții săi ar putea suferi schimbări hidrologice ireversibile ca urmare a acestui proiect.
Burduja, anunț important despre energia României: La această oră, peste 40% este din hidrocentrale
