„Sunt inspector principal de poliție, a fost făcută o plângere din partea băncii privind o posibilă fraudă” – acesta a fost începutul apelului care a inițiat întreaga înșelătorie. De fapt, era un caz tipic de „spoofing”, în care apelantul utilizează un număr de telefon care pare autentic, dar este de fapt falsificat.
Femeia a fost informată că este implicată într-o anchetă și că, pentru a-și dovedi buna credință, trebuie să obțină un credit pe numele ei și să transfere banii într-un „cont sigur”, urmând ca suma să fie restituită după încheierea investigației. Urmând instrucțiunile pas cu pas, ea a obținut un împrumut, a retras banii și i-a depus într-un aparat de tip „tonomat”, exact cum i s-a solicitat. Ulterior, escrocii au închis apelul, iar toate mesajele au dispărut.
Dragoș Stanca, expert în domeniul digital, subliniază că aceste apeluri conțin adesea termeni inexacti, precum „Oficiul de Poliție al României” sau „Banca României Naționale”, indicând clar că interlocutorul nu are cunoștințe reale despre instituțiile românești. De asemenea, atacatorii recurg la numere de telefon ușor de găsit în bazele de date publice, pe care le „spoofează” pentru a părea autentice. În unele cazuri, pot chiar să cloneze voci folosind tehnologia de inteligență artificială.
Autoritățile emit un avertisment: nicio instituție, fie ea Poliția sau băncile, nu solicită date personale, parole sau transferuri de bani prin telefon.
„Se respectă niște proceduri clare. Nu există contracte de confidențialitate cu Poliția sau amenințări legate de obstrucționarea justiției făcute prin telefon”, a declarat comisarul-șef Sorin Stănică.
Cum te poți proteja Specialiștii recomandă:
- Nu oferi date personale sau bancare la telefon
- Închide imediat apelul dacă simți presiune sau urgență
- Sună tu direct instituția care pretinde că te-a contactat
- Stabilește o parolă secretă cu membrii familiei, în caz că cineva pretinde că e rudă și are nevoie de ajutor.
