Publicația Visual Capitalist a realizat o ierarhizare pentru 186 de țări, în funcție de raportul dintre datorie și Produsul Intern Brut (PIB), un indicator esențial folosit pentru a evalua măsura în care datoria guvernamentală este proporțională cu dimensiunea economiei naționale.
Informațiile sunt extrase din ediția din aprilie 2025 a raportului World Economic Outlook al FMI.
Țările cu cele mai înalte valori ale raportului datorie/PIB
De regulă, economiile dezvoltate prezintă datorii mai mari comparativ cu cele în curs de dezvoltare, având un raport mediu datorie/PIB de 110%, față de circa 74% pentru economiile emergente și în tranziție.
Sudanul ocupă primul loc, cu o datorie publică de 252% din PIB, situație cauzată de conflictele prelungite și dificultățile economice severe. Această țară africană a depășit Japonia în clasament în 2023, același an în care a izbucnit războiul civil sudanez. Japonia deține cea mai mare povară a datoriei în rândul țărilor dezvoltate, cu 235% din PIB, persistând deficite fiscale și îmbătrânirea populației, ceea ce contribuie la creșterea datoriei. Alături de Japonia, alte state cu niveluri ridicate ale datoriei sunt Singapore (175%), Bahrain (141%) și Italia (137%).
Statele Unite înregistrează, de asemenea, un nivel semnificativ al datoriei raportate la PIB, de 123%, ca urmare a cheltuielilor deficitare și politicilor de stimulare implementate pentru a răspunde crizelor economice recente, precum pandemia.
Pe de altă parte, Germania deține cel mai redus nivel al datoriei din rândul țărilor membre G7, cu 65% din PIB, estimându-se că această valoare va scădea la 58% până în anul 2029.
România se află pe poziția 72 în acest clasament, cu o datorie de 62% din PIB.
Consecințele datoriei unui stat
Nivelurile ridicate ale datoriei publice apar, de cele mai multe ori, ca urmare a unor factori precum politicile monetare agresive, programele de relaxare cantitativă, o creștere economică lentă sau negativă, precum și necesitatea finanțării cheltuielilor publice.
În mod obișnuit, raportul dintre datorie și Produsul Intern Brut (PIB) tinde să crească după perioade de recesiune sau șocuri economice, precum criza financiară din 2008 sau pandemia de COVID-19, atunci când guvernele adoptă măsuri de stimulare fiscală pentru a revitaliza economia.
Deși acumularea de datorii poate fi benefică pentru a face față recesiunilor, o datorie excesivă și de durată ridicată prezintă riscuri pe termen lung. Acestea includ o creștere mai lentă a PIB-ului, deprecierea monedei naționale și, în situații extreme, incapacitatea de a-și plăti datoriile suverane, ceea ce poate duce la intervenții ale Fondului Monetar Internațional (FMI) pentru salvare.
Totuși, anumite țări, precum Japonia și Statele Unite, emit datorii în propria monedă și au posibilitatea de a gestiona nivelul de îndatorare prin tipărirea de bani noi. Cu toate acestea, și aceste națiuni se confruntă cu creșterea costurilor dobânzilor pe măsură ce datoria se acumulează.
