UPDATE 22:20 - NATO condamnă ''activităţile rău intenţionate'' ale Moscovei pe teritoriul aliaţilor
Statele membre ale NATO s-au declarat joi "profund preocupate de activităţile rău intenţionate" ale Rusiei "întreprinse recent pe teritoriul Alianţei" şi care "constituie o ameninţare la adresa securităţii lor", informează AFP.
Într-un comunicat, aliaţii denunţă "activităţile ostile ale statului (rus) care au lovit Cehia, Estonia, Germania, Letonia, Lituania, Polonia şi Regatul Unit".
"Incidentele în cauză se înscriu în cadrul intensificării activităţilor pe care Rusia le întreprinde în tot spaţiul euroatlantic şi mai ales pe teritoriul Alianţei, făcând apel la intermediari", se subliniază în comunicat.
"Este vorba de acte de sabotaj, acte de violenţă, de activităţi cibernetice, de perturbări electronice, de campanii de dezinformare şi de alte activităţi hibride", precizează ei, adăugând că aceste "activităţi hibride (...) constituie o ameninţare" la adresa securităţii lor.
"Vom acţiona individual şi colectiv ca răspuns la aceste acţiuni şi vom continua să ne concertăm în mod strâns. Vom face în aşa fel încât Alianţa şi aliaţii să fie pregătiţi pentru a asigura disuasiunea şi apărarea în faţa activităţilor sau atacurilor hibride", adaugă ei.
"Condamnăm atitudinea Rusiei şi îi cerem acesteia să respecte obligaţiile sale internaţionale, cum o fac aliaţii. Acţiunile Rusiei nu ne vor descuraja să continuăm să susţinem Ucraina", conchid statele membre ale NATO.
UPDATE 19:23 - Zelenski: Rusia a folosit în aprilie 300 de rachete, 300 de drone şi 3.200 de bombe ghidate împotriva Ucrainei. Doar forţa poate opri această teroare
Rusia a folosit peste 300 de rachete, aproximativ 300 de drone de tip Shahed şi peste 3.200 de bombe ghidate în atacurile din aprilie asupra Ucrainei, a declarat joi preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, relatează Reuters.
"Doar forţa poate opri această teroare - forţa poporului nostru, forţa unităţii lumii, forţa presiunii asupra Rusiei, forţa sistemelor de apărare aeriană furnizate Ucrainei, forţa soldaţilor noştri care ţin linia frontului", a scris Zelenski pe Telegram.
În această primăvară, Rusia şi-a intensificat loviturile asupra infrastructurii civile şi energetice a Ucrainei, în timp ce Kievul aştepta un ajutor suplimentar din partea aliaţilor săi, iar apărarea sa aeriană era la limită.
UPDATE 18:10 - Şase copii au fost răniţi într-un atac rus cu bombe aeriene, în regiunea Harkov
Şase copii şi un adult au fost răniţi joi într-un atac rus cu bombe aeriene în oraşul Dergaci din regiunea Harkov, în nord-estul Ucrainei, a anunţat guvernatorul regional, informează AFP.
"Şapte persoane au fost rănite, dintre care şase copii, în urma unui atac inamic cu bombe aeriene ghidate asupra oraşului Dergaci", a scris pe Telegram guvernatorul Oleg Sinegubov.
"Doi dintre copiii răniţi au răni uşoare la membre, iar ceilalţi patru sunt într-o stare moderată. Ei au fost cu toţii spitalizaţi", a adăugat guvernatorul, precizând că un bărbat de 75 de ani a primit îngrijiri la faţa locului, fără a fi spitalizat.
Regiunea Harkov, frontalieră cu Rusia şi o parte a căreia a fost ocupată de armata rusă la începutul invaziei, înaintea unei prime contraofensive a Kievului în toamna lui 2022, rămâne sub foc aproape constant.
UPDATE 16:24 - Oficialii ucraineni se așteaptă la scăderea exporturilor de grâu și porumb în 2024-2025
Exporturile de grâu şi porumb ale Ucrainei ar putea scădea cu aproape un sfert în următorul sezon, care va începe în luna iulie 2024, după o recoltă mai mică apărută ca urmare a războiului, a declarat joi adjunctul ministrului Agriculturii, Taras Vîsoţki, transmite Reuters.
Dezvăluind pentru prima dată prognozele oficiale pentru sezonul 2024/2025, Taras Vîsoţki a spus că exporturile de grâu ar putea scădea până la 14 milioane de tone, de la 18 milioane de tone în sezonul 2023/2024. De asemenea, exporturile de porumb ar putea scădea până la 20-21 milioane de tone, de la 27 milioane de tone, în timp ce exporturile de orz ar urma să rămână constante la trei milioane de tone, a estimat Taras Vîsoţki.
Pe lângă impactul războiului asupra terenului arabil disponibil, recolta de cereale a Ucrainei ar putea să aibă de suferit şi de pe urma frigului în luna mai sau a secetei în perioada mai-iunie.
UPDATE 13:40 - Kremlinul califică drept nefondată acuzaţia americană de folosire a armelor chimice în Ucraina
Kremlinul a negat joi o acuzaţie formulată de SUA potrivit căreia forţele ruse din Ucraina au încălcat o interdicţie internaţională privind folosirea armelor chimice, transmite Reuters.
"Ca de obicei, aceste acuzaţii par complet nefondate", a declarat presei purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului le-a transmis reporterilor că Moscova rămâne ataşată obligaţiilor sale în conformitate cu Convenţia privind interdicţia armelor chimice (CIAC).
SUA au acuzat miercuri Rusia că a încălcat această convenţie, prin folosirea unui agent chimic, cloropicrina, împotriva trupelor ucrainene şi ai unor agenţi antirevolte ca "metodă de război" în Ucraina.
UPDATE 13:15 - Zelenski confirmă că summitul de pace din Elveţia va avea loc în 15 şi 16 iunie
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a confirmat joi pe reţelele sale de socializare că la Burgenstock, în Elveţia, va avea loc în 15 şi 16 iunie summitul despre aşa-numita Formulă a Păcii promovat de administraţia sa pentru a cere retragerea trupelor ruse de pe întreg teritoriul Ucrainei, potrivit EFE.
Şeful statului ucrainean a explicat că data a fost convenită cu preşedinta Elveţiei, Viola Amherd.
"Şefi de stat şi de guvern de pe toate continentele sunt invitaţi şi sperăm că vor participa", a declarat Zelenski, care şi-a exprimat speranţa că summitul "va servi drept platformă pentru a vorbi despre cum poate fi realizată o pace justă şi durabilă pentru Ucraina", potrivit principiilor dreptului internaţional.
Formula ucraineană pentru pace propune, printre alte obiective, restabilirea securităţii nucleare, alimentare şi energetice, eliberarea tuturor prizonierilor de război şi a civililor deţinuţi, restabilirea integrităţii teritoriale a Ucrainei prin retragerea trupelor ruse.
UPDATE 12:00 - Din decembrie 2023, forțele rusești au executat probabil cel puțin 15 soldați ucraineni care au încercat să se predea și posibil șase care se predau deja sau se predaseră, a declarat Human Rights Watch (HRW).
"Aceste incidente ar trebui să fie investigate ca fiind crime de război", se arată în declarația organizației neguvernamentale, citată de The Kyiv Independent.
„De la invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, forțele sale au comis multe crime de război odioase", a declarat Belkis Wille, director în cadrul HRW.
„Execuția sumară - sau uciderea - a soldaților ucraineni care se predau și a celor răniți, împușcați cu sânge rece, interzisă în mod expres de dreptul umanitar internațional, este, de asemenea, inclusă în această moștenire rușinoasă."
Declarația HRW menționează cinci incidente de execuții în grup ale soldaților ucraineni de către trupele rusești, pe care ONG-ul le-a investigat pe baza filmărilor cu drone postate pe rețelele de socializare, a relatărilor din mass-media și a interviurilor.
UPDATE 11:00 - Ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, a explicat într-un interviu pentru Foreign Policy, preluat de European Pravda, că, în prezent, Ucraina nu vede niciun rost în a invita Moscova la Summitul Global pentru Pace din Elveția, adăugând că contactele cu Rusia vor fi în continuare necesare după ce comunitatea internațională își va consolida poziția.
Kuleba a fost întrebat de ce are sens ca Ucraina să organizeze Summitul Global al Păcii în Elveția pentru a pune capăt războiului, dacă Rusia, partea care a început războiul, nu este prezentă.
Kuleba a precizat că aceasta este o întrebare logică din punctul de vedere al abordărilor diplomatice de manual, dar că acestea nu vor funcționa în circumstanțele actuale.
„Abordarea noastră vine din realitate și din experiența pe care am dobândit-o între 2014 și 2022... [Atunci], am avut aproape 200 de runde de discuții cu Rusia în diferite formate, cu mediatori și în mod bilateral. Dar nimic nu a funcționat. S-a ajuns la o invazie pe scară largă. Deci știm că nu are sens să ai Rusia la masă dacă nu te poți asigura că se așează la masă și că acționează cu bună credință", a declarat ministrul ucrainean de externe.
Kuleba a precizat că vede doar două modalități de a ajunge la o situație în care Kremlinul să înceapă să acționeze cu bună credință.
„Prima dintre ele este succesul pe câmpul de luptă. A doua este existența unei coaliții de țări care împărtășesc aceleași principii și aceleași abordări. Deci, acesta este motivul pentru care primul summit nu intenționează să aibă Rusia la masă, deoarece scopul acestui summit este de a uni țările care împărtășesc principii și abordări pe care își vor construi acțiunile ulterioare. Și apoi poate avea loc comunicarea cu Rusia, iar Rusia poate face parte din [discuții]. Pentru că aveți dreptate: în cele din urmă, nu puteți pune capăt războiului fără ambele părți", a explicat Kuleba.
Statele Unite acuză Rusia că a folosit un agent chimic, cloropicrina, împotriva forţelor ucrainene, încălcând Convenţia privind Interzicerea Armelor Chimice (CIAC), potrivit unui comunicat al Departamentului de Stat dat publicităţii miercuri.
În plus, Rusia foloseşte agenţi anti-revolte ca "metodă de război în Ucraina, de asemenea încălcând convenţia", a adăugat diplomaţia americană în acest text.
"Utilizarea acestor substanţe chimice nu este un incident izolat şi este probabil motivată de dorinţa forţelor ruse de a îndepărta forţele ucrainene din poziţii fortificate şi de a realiza progrese tactice pe câmpul de luptă", a scris Departamentul de Stat.
Washington a anunţat în paralel miercuri un nou val de sancţiuni vizând companii sau persoane ruse sau străine acuzate că au participat la efortul de război rusesc în invazia Ucrainei.
Pe lângă companii ruseşti din domeniul apărării, precum şi entităţi chineze, aceste sancţiuni au ca obiect mai multe unităţi de cercetare şi companii implicate în programele ruseşti de arme chimice şi biologice.
"Dispreţul permanent al Rusiei faţă de obligaţiile sale în cadrul CIAC se înscrie în aceeaşi logică ca şi operaţiunile de otrăvire a lui Aleksei Navalnîi, precum şi ale lui Serghei şi Iulia Skripal cu agenţi neurotoxici de tip Noviciok", a continuat Departamentul de Stat.
Aleksei Navalnîi, fost opozant al preşedintelui rus Vladimir Putin, decedat pe 16 februarie, a fost victima unei otrăviri grave pe care a atribuit-o Kremlinului.
Fostul agent dublu rus Serghei Skripal şi fiica sa Iulia Skripal au fost otrăviţi în Anglia în 2018.
Rusia a declarat că nu mai deţine un arsenal chimic militar, dar ţara se confruntă cu presiuni pentru mai multă transparenţă cu privire la utilizarea armelor toxice de care este acuzată.
Potrivit Institutelor americane de sănătate (NIH), cloropicrina este o substanţă chimică care a fost folosită ca agent de război şi ca pesticid şi, dacă este inhalată, prezintă un risc pentru sănătate.
